Simbata, 30 mai, intr-o splendida dupa amiaza de primavara, peste 120 de participanti au umplut sala Hedrick Hall a Universitatii UCLA, cu ocazia celui de al 5-lea Colocviu Studentesc despre Romania. Evenimentul, subintitulat “Building Bridges”, este organizat anual de catre Prof. Dr. Georgiana Farnoaga, profesoara de Limba, Literatura si Cultura Romaneasca la UCLA. Colocviul de anul acesta a fost structurat in doua sesiuni:
prima a ocazionat prezentarile a patru expuneri sub genericul “Romania Contemporana”, iar a doua a adus in discutie doua subiecte prezentate sub tema “Cultura Romaneasca Contemporana”.
Lucrarile, deschise de cuvintul introductiv al noului Consul General al Romaniei la Los Angeles, Excelenta sa Dr. Nicolae Constantinescu, au adus in sala distinsi reprezentanti ai invatamintului universitar, studenti si membri ai comunitatii romanesti, precum Ileana Costea, Prof. de Electrical Engineering la Cal State Northridge, Michael Heim, Prof. de Literatura Comparata la UCLA, Vera Calin, Prof. de Literatura Comparata de la Universitatea din Bucuresti si USC, Peter Cowe, Prof. la catedra de Near Eastern Languages & Culture de la UCLA, Mihaela Florescu, doctorand in lingvistica la UCLA, scriitorul Ioan Dan, artistul plastic Paul Barbu, Dr. Monica Craciun, Ted Lungu (JPL-NASA), Nicolae Tutos, vicepresedinte la Dassault Systems, George Lascu cit si o serie de studenti de la USC, Caltech si UCLA.
“ …Romania a intrat in anii ‘80 cu o economie precara, care a avut un efect imediat asupra nivelului de trai, facindu-i pe romani sa traiasca mai prost decit traisera la sfirsitul celui de al doilea razboi mondial. Calitatea si tehnologia scazuta au fortat Romania sa-si vinda produsele cu mult sub nivelul de cost”care, impreuna cu criza energetica de la jumatatea anilor ‘80, “au fortat Romania sa-si reorienteze comertul cu tarile din Lumea a Treia si in special Uniunea Sovietica” au fost cuvintele lui Said Pulido, de la UCLA, care a prezentat lucrarea “Politica Externa a Romaniei in anii 1980”, cu care a inceput prima sesiune de referate. Said a adaugat ca “..pentru a satisface Moscova, Bucurestiul trimitea sovieticilor informatii despre activitatile nationalistilor basarabeni care-l contactasera pe Ceausescu pentru suport. Rezultatul a fost ca acesti oameni au fost trimisi ani indelungati in Siberia, mai inainte de a le se permite emigrarea in Romania.” Comentind “autonomia” politicii de la Bucuresti fata de URSS, ce a inclus repetatele dezacorduri ale lui Ceausescu fata de deciziile luate de tarile membre ale Tratatului de la Varsovia, condamnarea publica a invaziei sovietice din Afganistan, ignorarea blocadei est-europene a Olimpiadei de la Los Angeles, etc., Said a precizat ca toate acestea s-au inscris intr-o certa doza de toleranta etalata de Moscova.
“Gaura din steag – In cautarea adevarului” a fost titlul raportului prezentat de Mona Constantinescu de la UCLA, pe marginea cartii “Gaura din steag” a scriitorului transilvanean Andrei Codrescu. “Cartea lui Codrescu” – remarca Mona – “ trateaza atit “miracolul” revolutiei din decembrie 1989, cit si spulberarea acestui “miracol”, dezvaluind ca asa-zisa “revolutie” a fost o drama orchestrata si planificata dinainte.” Studenta din Simi Valley noteaza ca scriitorul “presupune ca au existat planuri de inlaturare a lui Ceausescu inca din 1981, dar numai in decembrie 1989 acestea au fost incununate de succes. Codrescu concluzioneaza ca asa-numita revolutie a fost o batalie pentru putere intre doua fractiuni (Securitatea “buna” si Securitatea “rea”)…De fapt, a fost o revolutie de studiou. S-a petrecut in studiourile televiziunii romane, care se afla sub continuu atac, dar niciodata nu si-a intrerupt emisia. Teroristii securitatii nu au captat turnul de transmisie, lasind-o sa-si raspindeasca minciunile in intreaga tara. Televiziunea a aratat morminte noi, […] insa nimeni nu si-a dat seama ca trupurile aratate la televizor erau recent scoase afara din morminte si numarate si renumarate mereu, astfel incit numarul mortilor ajunsese la un exorbitant 60000, desi in realitate numai 682 de persoane au murit. Postul de televiziune i-a facut pe romani sa creada ca Ceausestii au fost executati in ziua de Craciun, desi, dupa analiza unui patologist francez, ei fusesera executati cu citeva zile inainte”. Mona Constantinescu conchide ca Codrescu “ a ramas convins ca presupusa revolutie a dat poporului un sentiment de eliberare, care i-a trezit, facindu-i constienti de gustul dulce al libertatii”.
Anastasia Luca, de la UCLA a prezentat apoi lucrarea “Comertul Romanesc din Perspectiva Unui Occidental”. Raportul sau, care isi asteapta publicarea in analele universitatii UCLA, a adus o ampla analiza a situatiei economice din Romania, incluzind inabilitatea comertului romanesc de a atrage investitii straine si de a se circumscrie in circuitul comertului vest european si mondial.
Mirela Nemes, de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, a prezentat, la finele primei sesiuni de comunicari, un referat asupra inertiei si conservatorismului alegatorilor romani in lucrarea “Despre Reconstructia Gindirii Politice in Societatea Romaneasca”. Mirela a teoretizat asupra tendintei de mentinere a anumitor structuri apartinind vechii nomenclaturi, datorate psihologiei romanului impacat cu o stare de relativa stabilitate. Aceasta atitudine, aflata in detrimentul schimbarii radicale a vechilor norme in drumul greu al desavirsirii reformelor democratice, si-a pus amprenta pe rezultatele inregistrate la sectiile de vot.
Sesiunea a doua a prilejuit o adevarata delectare datorata rapoartelor prezentate asupra a doi ilustri reprezentanti ai culturii romanesti: Emil Cioran, filozoful si scriitorul francez de origina romana si marele compozitor George Enescu.
Oliver James Rocha, student in anul IV la filozofie la UCLA a adus audientei o dinamica analiza a cartii “Pe Culmile Disperarii”, scrisa de E. Cioran. Referatul a fost intitulat “Fericitul Cioran?”. “Viata inteleptului este goala si sterila”, spune filozoful care compara inteleptul cu un om pe patul de suferinta. Cioran, considerat de O. J. Rocha ca reprezentant al filozofiei lirice, si-a stabilit cele doua tabere: cunoasterea impotriva naivitatii. “Pentru naivi, inocenta este acel minunat har distrus de cunoastere. Naivitatea este calea spre fericire. […] Dintre acesti oameni norocosi, cei fericiti sint cei ce nu gindesc niciodata, sau sint numai preocupati de asigurarea necesitatilor de baza ale vietii, ceea ce de asemenea inseamna a nu gindi deloc.” Oliver James Rocha conchide cu un citat din Cioran: “Am fost martorul durerii, batrinetii si mortii si stiu ca ele nu pot fi invinse: dar de ce trebuie sa-i amaresc pe altii cu cunoasterea mea?”
Daniel Gertmenian, asistent universitar la UCLA, a incheiat seria referatelor cu “O Perceptie Americana a Muzicii Orchestrale a lui George Enescu”. Talentatul muzicolog american a analizat “Poema Romana” (1897) si cele doua “Rapsodii Romane” (1901; 1902), oferind interpretarea sa cu ample exemplificari executate la pian sau comentate pe fondul muzicii reproduse pe disc. “Impactul muzicii lui Enescu a fost simtit de catre inteaga audienta americana […] iar expertiza sa la vioara a fost transmisa unuia dintre cei mai mari violonisti din secolul douazeci, Yehudi Menuhin”, a subliniat Gertmenian.
In incheiere, doi reputati arhitecti romano-americani, D-l Giorgio Lupu, A.I.A., dela firma Nadel Partnership Inc. si D-l Dinu Tudor, M.I., de la USPS, au incheiat superba dupa amiaza cu un generos repertoriu de prezentari pe diapozitive din arhitectura traditionala si contemporana romaneasca (incluzind bogata mostenire arhitectonica a satului romanesc, palatele si bisericile medievale cit si edificiile arhitecturii contemporane).
Spre mindria audientei romanesti din sala, cei doi arhitecti au inclus si un fotomontaj al realizarilor lor personale din Statele Unite, mentionind participarea lor la realizarea unor edificii celebre precum noul muzeu J. P. Getty, Aeroportul International din Ryad sau turnul de lansare a navelor spatiale (Space Shuttle) din Florida.
Desigur ca acest colocviu, precum si celelalte patru dinaintea lui, nu ar fi fost posibil fara organizarea asigurata de Prof. Farnoaga. Programul de Studii Romanesti de la UCLA se va incheia anul viitor, daca Centrul pentru Studii Europene si Rusesti de la UCLA nu va stringe suficiente donatii pentru a-l mentine pentru inca trei ani. De mentionat ca UCLA este singura universitate care mentine o catedra de Limba Romana cu o asemenea audienta (numarul studentilor inscrisi la Limba, Literatura si Cultura Romana este mai mare decit al celor inscrisi la Ceha, Polona si Slovaca, luati la un loc!).
Cei, carora nu le este indiferenta reprezentarea limbii si culturii romanesti in Statele Unite, pot oferii donatii contactind pe Directorul Centrului, Prof. Ivan Berend, 11367 Bunche Hall, UCLA, Los Angeles, CA 90045, tel.: (310) 825 4060.
Cristian Calugarita