Ziua Limbii Romane a fost sarbatorita pe 27 August anul acesta, printr-un eveniment original si foarte bine appreciat de comunitatea Romaneasca din Los Angeles. Organizat de catre Societatea Viitorul Roman la Clubula HCA in Downtown Los Angeles, evenimentul a oferit comunitatii Romanesti ocazia nu numai de a se delecta dar si aceea de a participa activ la evenimentele din programul serii.
Dupa amiaza zilei de sarbatorire a limbii noastre materne a inceput prin urarile de bun venit adresate invitatilor de presedintele Societatii, Adrian Barbu. Dupa urarile de bun venit si o scurta prezentare a programului serii, Adrian a invitat la microfon pe Doamna Consul General Mirela Dumitrescu care a vorbit invitatilor serii, aducand, official, din partea celor de acasa, multumiri si felicitarile pentru modul in care comunitatea Romana-Americana pastreaza vii limba si traditiile Romanesti.
Seara a continuat printr-o emotionanta comemorare a vietii si operei poetului roman Romulus Rusan. Presentata intr-un mod amplu documentat de Virgil Adumitroaie, Vicepresedintele Societatii, personalitatea poetului a fost adusa inca odata in inimile si mintile invitatilor. Un moment de fumoasa intensitate emotionala a fost scrisoarea Anei Blandiana, adresata comunitatii Romanesti din Los Angeles si din US, citita de Virgil Adumitroaie. Iata textul aceste emotionante scrisori:
Stimati prieteni,
Cum aş putea să vă multumesc că in această lume a indiferenţei globalizate, când nimeni
nu mai are timp pentru nimeni, Dumneavoastră nu numai că vă străngeţi – cum se strâng
palmele în jurul lumânării ca să nu fie stinsă de vânt – în jurul amintirilor care vă leagă de
ţară, dar aveti puterea să nu-i uitaţi pe cei care, asemenea soţului meu, şi-au închinat
viaţa construirii memoriei şi istoriei ei adevărate, pentru ca, înţelegând-o, să ajungem să
ne înţelegem pe noi înşine.
Păstrez intactă emoţia întâlnirii noastre de acum mai bine de doi ani, când, împreună cu
Romulus Rusan, am venit la “Viitorul Român” pentru a vă vorbi despre primul Memorial
al Victimelor Comunismului din lume, care se află în România, la Sighet, instituţie a
memoriei pe care întotdeauna am considerat-o un drum nu spre trecut, ci spre viitor.
Am publicat la o jumătate de an de la moartea sa o carte postumă semnată de Romulus
Rusan, formată din conferinţele eseurile şi articolele sale despre Memorial şi intitulată
“Cum se construieşte un miracol?”, carte care se constituie într-o adevărată istorie a
realizării, aproape prin absurd, a acestei instituţii internaţionale a memoriei. Acum, când
principalul său realizator nu mai există pot să raspund întrebării din titlu: un miracol se
construieşte aşezându-ţi viaţa la temelia lui.
Asemenea Mănăstirii Argeşului, Memorialul de la Sighet îşi datorează trăinicia îngropării
benevole între zidurile lui a vieţii şi a cărţilor nescrise ale scriitorului Romulus Rusan, care
şi-a părăsit manuscrisele literare pentru a scrie pe pereţii muzeului istoria sufletului
nostru colectiv.
Vă mulţumesc că nu l-aţi uitat,cum nu v-aţi uitat ţara şi cum n-aţi uitat că viitorul
românesc nu poate exista decât în măsura în care îşi are rădăcinile în trecutul românesc,
plin de o suferinţă pe care românii o aduc ca pe o zestre patrimoniului universal. Pentru
ca şi suferinţa e un patrimoniu.
Din toată inima,
Ana Blandiana
Dupa aceasta comemorare, coordonarea serii a fost preluata de Directorul Cultural al Societatii, Bogdan Marcu, care a avut onoarea si placerea de a o prezenta audientiei pe tanara regizoare Americana de origina Romana, Teodora Totoiu. Proaspat absolventa a Facultatii de Teatru, Film si Televiziune a Universitatii UCLA, Teodora a oferit invitatilor ocazia de a viziona filmul “Departare”, realizat de Teodora ca teza de absolvire, film premiat de catre Director’s Guild of America in Los Angeles cu Blue Ribbon Panel Award. Adresand intr-un mod intelligent si emotionant fenomenul de ruptura dintre generatia noua a copiilor nostri nascuti in USA si generatia bunicilor ramasa acasa, filmul a generat o reactie intensa in randul audientei, caci fiecare dintre invitati s-a putut identifica intr-un mod sau altul cu subiectul delicat al filmului. Astfel, sesiunea de Q&A care a urmat filmului s-a prelungit mult peste schedule-ul organizatorilor, intr-o itensa interactiune intre audienta si Teodora, un dialog inedit si presarat deseopri cu aplauzele participantilor. Ii uram din nou Teodorei mult success in cariera sa, si asteptam cu interes urmatoarele realizari (insert poza film).
Bogdan Marcu a trecut a apoi la sectiunea de final a serii: ce poate fi mai efficient in a mentine vie folosirea limbii materne decat… un concurs de epigrame? Dupa o scurta introducere a temei, Bogdan a prezentat, punctat de hohotele de ras ale publicului, citeva din creatiile maestrului de necontestat al epigramei romanesti, Pastorel Teodoreanu. Bogdan a dat startul concursului serii, aruncand o manusa colegiala prietenilor romani din Los Angeles cu urmatoarea epigrama:
Pe unii preteni ii intriga
O adanca intrebare,
Intre Viitor si Liga,
E vreo diferenta oare?
Iar poetul, cu paharul
Va spune cu consistenta,
Au asa, romanii harul,
Dar nu-i nici o diferenta
A urmat o frumoasa participare a invitatilor serii cu multe epigrame compuse ad-hoc, spre deliciul intregii audiente, din care premiile serii au fost decernate astfel: locul 1: Christian Calugarita, cu un raspuns la epigrama lui Bogdan:
Epigrama ta obligă
La o notă despre Ligă!
Crede-ne, fără-nconjor,
Că nu are Viitor!
Locul doi, Aurelia Saar, iar pe locul trei Doru Valcu, care a delectate publicul cu mai multe epigrame, intr-un si de frumoasa inspiratie. Un moment sensibil al acestui concurs sui-generis a constituit o epigrama elegiatica scris de Angela Tudorii in memoria lui Angel, cainele Angele de care nu se putea desparti decat arareori….
In tot cursul serii oaspetii s-au delectat cu mancaruri si vinuri romanesti, coktailuri, si, la urma, dar nu si in cele din urma, vin de Tokai oferit de gazdele noastre de la HCA club.
