Viitorul se naste in trecut si el vine ca un fir de ata in urechile prezentului.
Trecutu’ a fost atat cat l-am trait,
Plantat in glastra vietii incet s-a ofilit.
Prezentul se traieste tot la fel,
Se spulbera in urma nevazut si el.
VIITORUL ramane visul, nadejdea si speranta
Ce da impuls oricui ca sa-si traiasca viata.
Si asa-si urmeaza timpul inexorabil drumul
Ca umbra ori ca ceata sau ca fumul.
Pentru aceasta, orice Roman este dator
Ca sa sustina permanent un trainic VIITOR.
Care sa duca peste tot in lume,
Faima scumpei Romanii si bunul sau renume.
Ion Anton, Los Angeles California.