Scurt Istoric al Societăţii Viitorul Român
Până în secolul XIX , emigrația românească în Statele Unite nu a fost semnificativă, dar înrăutățirea situației economice, politice și culturale din Transilvania, Basarabia și Bucovina a generat o prima și masiva părăsire a pământului natal spre continentul american. Zvonurile senzaționale de îmbogățire create de descoperirea aurului în California ajung și în provinciile romanești și astfel un grup de 15 aventurieri români se îmbarcă în 1849 pe o corabie cu pânze din Constanța cu destinația “Pământul Făgăduinței”. Din nefericire, corabia naufragiază, din cauza unei furtuni, pe coasta de vest a Mexicului, în apropiere de Baja California. Începând cu anul 1853, că urmare a autorizării de către Congresul american a construirii caii ferate “Santa Fe”, legând vestul de estul și nordul Statelor Unite, se cunoaște o afluență de lucrători români în California, sosiți din alte state americane, europene și chiar din Principatele Române.
Între 1900 și 1920 se cunoaște un număr foarte mic de români stabiliți în California de Sud: familia Crețu, din Banat, se stabilește în 1906 în Los Angeles, Procopie și Paraschiva Axenty, din Bucovina, în Long Beach, iar în 1912 familiile Toma Pașcu, Petre Mladin și George Cosma se stabilesc în Los Angeles. Aceste familii au constituit nucleul comunității românești de mai tărziu. Marea majoritate a primilor români stabiliți în sudul Californiei proveneau din lumea satului, neavând calificări superioare, de aceea erau angajați în munci necalificate: la ferme, drumuri publice, restaurante. Viața socială a acestor români era neorganizată și, datorită faptului că în acea perioadă instabilitatea locurilor de muncă și frecvența accidentelor de muncă puneau mari probleme de existență financiară și asistență medicală, se simțea tot mai mult și acut necesitatea înființării unei societăți cu caracter fraternal de ajutor, după exemplul societăților de pe coasta de est a Americii aflate sub conducerea Uniunii Societăților Românești Americane, (URSA). In 1924 se semnaleaza infiintarea societatii „Sentinela de la Vest”, de catre Nicolae si Maria Florea, Ioan Paul si Ioan Popaiov in Sacramento, ca un an mai tarziu sa se infiinteze o filiala a acesteia in San Francisco, cu acelasi nume; incercarile de a mai infiinta o societate, „Poarta de Aur” ‚ („Golden Gate Society”), in San Francisco, de asemenea sub tutela Uniunii si Ligii Societatilor Romanesti din America (succesoarea URSA) au esuat atat in 1925 at si in 1933.
In sudul Californiei, un grup de 19 persoane din jurul orașului Los Angeles hotărăsc înființarea unei societăți de ajutor, pentru beneficiul comunității românești. George Stoica Sr. este numele celui care a strâns pe cei nouăsprezece la el acasă, în Los Angeles, la data de 18 aprilie, 1926, punând bazele Societăţii Românești de Ajutor și Cultură Viitorul Român. D-l Stoica, care a fost ales preşedintele societăţii, a încheiat întâlnirea cu aceste cuvinte: „Să trăiască, să crească şi să înflorească tânăra noastră societate, care este baza tuturor românilor doritori de bine din Los Angeles şi din împrejurimile acestuia!” Membrii fondatori ai societății au fost George Stoica, Alexandru Pop, George Lotrean, Nicolae Toma, Trifu Iova, Maria Stoica, Ioan Niculescu, George Ardelean, Alexandru Tatar, Pașcu Toma, Ambrozie Mladin, Vasile Vaida și Paraschiva Ghermăn. Doi ani mai tărziu Societatea devine membră a Uniunii și Ligii Societăților Românesti din America (până la desființarea acesteia, în anul 2001), iar mai tărziu face parte din California Ethnic Leadership Council și Congresul Româno-Americanilor (CORA) din Washington, D.C.
La ședința societăţii din 9 mai, 1926, s-a decis angajarea unui medic consultant pentru membrii societăţii cât și închirierea unei căsuțe poștale care să nu depășească costul minim de $3 pe trei luni. Dar, cea mai importantă acțiune hotărâtă la aceasta primă ședință a fost organizarea unui banchet în duminica Rusaliilor (23 mai), prima sărbătoare românească de la vest de Mississippi, la care au venit 32 de participanți, bucurându-se de muzica și bucatele românești la adresa 3708 Brooklin Avenue, situat la câteva minute est de centrul Los Angelesului. Iată ce au consemnat notițele luate la acea ședință de organizare a primei sărbători românești a societății: „O petrecere de Rusale, cu ticăţile de intrare domni 50 cenți, doamnele gratis, iar ticăţile de banchet să fie $1.00 de persoană. Să se renteze hala și să facem invitări și să se cumpere următoarele mâncări: 4 găini, o șuncă, 6 frunți de brânză, 8 frunți de carne pentru sarmale și altele ce vă mai fi de lipsa, precum și 15 baxe de Pop, 2 baxe de bere și 5 galoane de Ice Cream”.
Încă din primii ani de existenţă societatea a participat la fondarea Camerei Româneşti de la Universitatea din Pittsburg şi la ridicarea monumentului din New York, destinat memoriei lui Avram Iancu.
Pentru mai bine de 25 de ani, activitățile se desfășurau la locuințele membrilor. În 1939 membrii societății decid să înființeze o parohie ortodoxă românească, stabilind astfel un comitet, condus de Mike Șerban, care să investigheze posibilitatea organizării unei astfel de biserici ortodoxe în Los Angeles. În 1946, omul de afaceri George Voishan, un industriaș cunoscut, ce avea contracte cu Departamentul Apărării Americane, a oferit acelui grup de 16 familii, suma totală de 16.800 de dolari, în formă de împrumut, fără dobândă, pentru o perioadă de 5 ani, pentru achiziționarea, în1946, a Bisericii Episcopale, la adresa 3315 Verdugo Road, în cartierul Glassel Park, la circa 10 mile nord-est de centrul Los Angelesului. Aceasta a fost numită ulterior Biserica Ortodoxă Română „Sfânta Treime”, care există și azi, și unde societatea își stabilește și ea sediul până în 1997, când își schimba adresa și sediul.
În timpul celui de-al doilea Război Mondial, Viitorul Român s-a asociat cu alte organizaţii româneşti, trimiţând fonduri substanţiale pentru familiile victimelor războiului – Crucea Roşie din Sibiu a primit bani, medicamente şi haine pentru cei ce luptau pe front.Tot în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, societatea a participat la o campanie de vânzare a „obligaţiunilor de război”, românii din Los Angeles şi din jur contribuind cu generozitate la cumpărarea unui Jeep pentru armata americană. După terminarea războiului, societatea a strâns bani şi alimente din donaţii, în câteva rânduri, pentru a-şi ajuta fraţii din România- victime ale Marii Secete din 1946 – şi de asemenea pentru a ajuta familiile să-şi revină după dezastrul produs de război.
În 1968, în urma inundaţiilor catastrofale din România, societatea „Viitorul Roman” a trimis familiilor din zonele calamitate, alimente, medicamente, haine şi bani. Un efort similar a fost făcut în 1977, în colaborare cu Biserica Sfânta Treime din Los Angeles şi estimat la $30,000, după cutremurul cu magnitudinea de 7,6 pe scara Richter, care a produs mari pagube în România.
În timpul Războiului Rece, Viitorul Român i-a ajutat pe refugiaţii politici aflaţi în lagărele din Italia şi Austria. După 1989, ajutoarele financiare s-au îndreptat spre familiile afectate de pierderile suferite în mişcarea care a răsturnat regimul comunist. Membrii societatii Viitorul Român au vizitat orfelinate şi aziluri şi au adus cu ei vitamine, siringi de unică folosinţă, scutece, medicamente şi bani. Un container evaluat la $28.000 a fost trimis în mai, 1999, cu ajutorul societăţii „Hearts for Romania”, la cinci orfelinate din Craiova. Societatea a avut o importantă contribuţie financiară la construirea noii clădiri a orfelinatului din Liteni, Republica Moldova, cu o capacitate de 100 de copii orfani. In anul 2015, societatea a colectat si trimis in România suma de $1.500 pentru ajutorul familiilor victimelor incendiului de la Clubul Colectiv, din Bucureşti.
De-alungul anilor, Viitorul Român a acordat mai multe burse unor studenţi merituoşi din zona Los Angeles. În 1999, EDSA Corporation – lider de top în software – a donat Societăţii Viitorul Român un software performant, la valoarea de piaţă de circa un milion de dolari, pe care Societatea, la rândul ei, l-a distribuit la douăsprezece universităţi din România. Evenimentul care a avut loc în Bucureşti la Fundaţia Culturală Română, a beneficiat de participanţi de la Ambasada Americană, congresmeni, academicieni, artişti şi bineînţeles, reprezentanţii mass-media.
Încă din anul 1950, Societatea a iniţiat Ziua Românilor, care, mai târziu, a evoluat în Gala Anuală şi Banchetul oferit în fiecare an de către Consiliul de Conducere al societăţii şi voluntarii săi.
În ultimii 50 de ani, Viitorul Român a excelat în organizarea de activităţi culturale în zona Los Angeles cu participarea a zeci de artişti de renume din România, politicieni, figuri publice şi membri ai familiei regale române. Prin eforturi financiare deosebite societatea a reușit să aducă în fata românilor din sudul Californiei un mare număr de artiști de frunte, precum Corul Madrigal, Florin Piersic, Maria Ciobanu, Irina Loghin, Gică Petrescu, Corina Chiriac, Gheorghe Turda, Ion Dolănescu, Benone Sinulescu, Angela Buciu, Dumitru Fărcasu, Ionut Dolănescu, Ion Lăceanu, Sofia Vicoveanca, Gheorghe Zamfir, Nicolae Nitescu, Ioana State, Bianca Ionescu, Ștefan Hruscă, Vasile Seicaru, Toni Iordache, Mihai Mereută, Marius Teicu, Stela Popescu, Alexandru Arsinel, Gabriel Oseciuc, Nicu Constantin, Alexandru Lulescu, Draga Olteanu, Mircea Crișan, Ovidiu Teodorescu, Rodica Popescu Bitănescu, Dem Rădulescu, Mihai Persa, Dumitru Furdui, Horațiu Mălăele, Dan Spataru, Ionela Prodan, Dușan Chizim, Constantin Drăghici, Formația Colibri și mulți alții. De asemenea, în cadrul activităților social culturale au fost invitate personalități de seama. În anii 1986 și 1997 Principesele Sofia și Irina au participat la celebrarea zilei de 10 Mai. În 1988, cu ocazia celebrării zilei de 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române- au fost invitați la Los Angeles Majestățile Lor Regele Mihai I și Regina Ana, care, timp de trei zile, au participat la diferite întruniri și la banchetul oficial de la Beverly Hills Hotel, unde au participat mii de români americani. A fost cel mai mare eveniment al comunității românești din sudul Californiei datorat faptului că, după 40 de ani de la plecarea forțată din România, Regele Mihai a acceptat să se întrunească cu o comunitate românească. Cuvintele de încheiere ale discursului ţinut de Regele Mihai la banchetul de gală oferit de societate în 1988 au avut un sens înţelept şi profetic:
„Să nu precupeţim nici un efort pentru a valorifica momentul istoric şi, la fel ca cei din 1859, să facem pasul decisiv spre libertate şi democraţie. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Trăiască România!”
Într-adevar, la numai cateva luni mai tarziu, asa dupa cum știm cu toții, profeția sa a fost implinită de către evenimentele ce au dus la prăbusirea comunismului în România și poziționarea țarii pe drumul libertații și al democrației.
La multe din activitățile societății au participat personalități din lumea artei și științei, politicieni americani și români, ambasadori (Mircea Geoana, Gabriel Gafita, Mihai Botez, James Rosapepe), miniștri, parlamentari, regizori de film (Jean Negulesco, John Florea, Dinu Cocea, Mircea Mureșan), ziariști (Nicolae Lupan, Nicolae Dima), profesori universitari de prestigiu mondial (George Palade, Ilie Smultea, George Ciorănescu, Radu Florescu, Constantin Cordoneanu), Episcopii Valerian și Nathanael, preotul Calciu Dumitreasa și alții.
În anul 2000 societatea a înființat Cinemateca Viitorul Român, prezentând festivaluri de filme cu participarea extraordinara de peste ocean a regizorilor acestor pelicule, precum Dinu Cocea, Mircea Mureşan sau Mihai Iacob..
Tot în anul 2000 societatea a colaborat cu Los Angeles County Office of Protocol si a participat la Festivalul şi Parada Națiunilor, cu ocazia aniversarii a 150 de ani de la inființarea comitatului Los Angeles. În vara aceluiasi an, Viitorul Român a fost gazda Convenţiei Naţionale a Uniunii şi Ligii Societăţilor Româneşti din America şi a celei de-a doua Conferinţe a Romanian-American Business Network, sub patronajul Ambasadei Americane din București și al Ambasadei României din Washington, în august-septembrie, 2000.
Societatea a sarbatorit cea de-a 75-a aniversare in mai, 2001, cu un banchet de gală la care, pe langa o participare ampla a multor muzicieni români din Los Angeles, și-a dat concursul, din România, celebrul cuplu folkist Hrusca si Seicaru, ca în decembrie sa prezinte în Hollywood un concert al legendarului artist de jazz Johnny Raducanu, în soțit de solista Teodora Enache, de asemenea adusi din România.
În toamna anului 2001 Uniunea și Liga Societătilor Românesti din America, inființată in 1928 prin unirea organizațiilor fraternale Uniunea Societăților Române și Liga de Ajutor, a devenit insolvabila si a fost nevoită să fuzioneze cu Uniunea Fraternală Croată, care a preluat polițele de asigurare și identitatea organizației fraternale românești, dupa 73 de ani de activitate, organizație din care făcea parte și Viitorul Român. Deşi au fost facute eforturi deosebite în Cleveland de a forma o altă societate cu caracter național, incorporată in octombrie, 2001 sub un nume extrem de similar – Uniunea și Liga Societaților Românesti (fara „din America”) – membrii societății Viitorul Român au votat, prin referendum general, să nu se asocieze cu aceasta și să își continue activitatea independent.
În 2002, societatea a aniversat 150 de la nasterea marelui Ion Luca Caragiale, invitând din România Teatrul Național din Bucuresti care a prezentat piesa „Vecina de alaturi”, avându-i în distribuție pe Adela Marculescu și Damian Crâsmaru.
În anul 2003 societatea a prezentat comunității din Los Angeles pe marii actori Olga Tudorache, George Motoi si Carmen Tanase de la Teatrul Național din București în premiera mondială a piesei “Sărutul”.
Societatea a militat activ pentru integrarea României în NATO, strângând mii de semnături care au însoțit petițiile de includere a României în NATO prezentate Congresului American, atât în 1977 cât și în 2001. Președintele Jon Cepoi a primit medalia NATO din partea lui California Ethnic Leadership Council (mai 2001), iar Președintele Cristian Călugărita a fost co-autorul Declarației celor Zece Națiuni aspirante la includerea în NATO, prezentata în Washington DC senatorilor americani (martie, 2002), și care, împreună cu Președinta Ionela Kloes, a primit medalia NATO înmânată Societății de către Ambasadorul Sorin Ducaru (mai 2005). În martie, 2004, la invitatiea specială la comemorarea admiterii României in NATO, Societatea Viitorul Român a fost reprezentată de presedintele societaţii, Ionela Kloes, la ceremonia oficiala prezidată de Presedinte Statelor Unite George W. Bush si cabinetul sau la Casa Alba, pe South Lawn.
În 2006, la sărbătorirea celei de-a 80-a aniversări a societăţii la Marriot Downtown Hotel din Los Angeles, ambasadorul României din perioada aceea, Sorin Ducaru, a declarat: „Societatea Viitorul Român este fruntea diasporei româneşti.”
Președinţii Societaţii Viitorul Român Cultural and Aid Society 1926-2021:
| 1926-27 Gheorghe Stoica,
1928-29 Neculae Curea, 1930-31 John Niculescu, 1932-33 John Tatar, 1933-34 Vasile Ganea, 1935-41 Josiph Brezean, 1942-43 John Chiolac 1944-46 John Domnar, 1947-50 John Chismas, 1951-55 John Chiolac, 1956-71 John Maior, 1972-75 Miron Bonca, |
1976-88 Jon Cepoi,
1988-89 Cristian Vahab, 1990-94 Jon Cepoi, 1994-96 Marian Sarbu, 1997-99 Stela Cepoi, 2000-01 Cristian Calugarita, 2001-03 Cristian Calugarita, 2003-07 Ionela Kloes, 2007-11 Cristian Calugarita 2011-15 Ionela Kloes 2015-17 Virgil Adumitroaie 2017-21 Adrian Barbu 2022-Present Cristian Calugarita |
În Martie 2008 societatea a avut onorea de a avea pe Principesa Margareta și Printul Radu ca invitații Viitorului Român, oferind un banchet de gală în onoarea Exceletelor Lor.
Societatea continua să promoveze cultura și artă Românească printre Românii-Americani din Sudul Californiei prin nenumărate vernisaje de pictură, fotografie, lansări de cărți ai caror autori sunt de origine română, că de exemplu Petru Popescu, Jon Cepoi, Aura Imbarus, Bogdan Marcu și Stefania Magidson. De asemenea, în fiecare an, societatea sarbătoreste Ziua Limbii Române, Ziua Culturii Naționale, Unirea Principatelor si altele.
În 2013, Societatea Viitorul Român a prezentat piesa de teatru „Sunt un Orb”, cu invitatul special Horațiu Mălaiele, în sala de spectacole de la Universitatea Cal Poly, Pomona.
În cursul anului 2015, în colaborare cu Institutul Cultural Român din New York societatea a prezentat comunității române o după amiaza de poezie și discuție cu Romulus Rusan și Ana Blandiana.
Societatea a organizat un stand al României cu costume si obiecte artizanale românesti în cadrul festivalului „Los Angeles Cultural Fair – Around the World in One Day”, in Grand Park în fata primariei din centrul Los Angelesului, în august, 2017. În 2016, 2017, 2018 și 2019, Societatea Viitorul Român a colaborat la realizarea festivalului anual South Eastern European Film Festival, care aduce timp de o săptămână producții cinematografice valoroase din România si celelalte țări est europene.
Atragerea și promovarea noilor membrii, în special din rândul tineretului, este una din preocuparile centrale a societății.
Așa după cum spunea marele român Miron Butariu “Se ne plecăm capul și, cu sufletul împăcat, să-l rugăm pe Dumnezeu să lumineze mințile urmașilor noștrii pentru a se continua pe mai departe iubirea și cinstea între românii noștrii, păstrându-se tradițiile, limba și cultura neamului românesc în acest colț de lume”.
Brief History of Viitorul Roman Society
In 1848 the news of James Marshall’s gold discovery in California travelled all the way to Romania, where, in 1849, fifteen adventurers boarded a ship in the Constantza harbor headed for the “promised land”. Unfortunately, due to bad weather conditions, the ship sunk by the coast of Baja California, west of Mexico, with just a handful of survivors.
In 1853, following the U.S. Congress approval for the construction of the Santa Fe railroad, many Romanians came in from the east coast and even from the motherland helping with the construction. Railroad records show that Jon Gurghiu held the position of construction team supervisor. Between 1900 and 1920 a number of Romanian families were settling in the Greater Los Angeles area, such as The Cretu family (Los Angeles) and the Axentys (Long Beach) in 1906, or the Pascus and Cosmas (Los Angeles) in 1912.
The scarce work and the frequency of work-related accidents, made the families mentioned above to join another 14 families for the foundation of a Cultural and Aid ethnic society, named “Viitorul Roman”, on the 18th of April, 1926, following the example of the Romanian Societies established on the East coast and under the rule of the Union and League of the Romanian-American Societies of Cleveland, Ohio. Two years later the Society was incorporated in the City of Los Angeles. For the next 20 years, the Society, itself a member of the Union & League, held meetings at members’ residences. In 1939 members of the society decided to set up a fund for the construction of a Romanian Orthodox Church. In 1946 they purchased a church on Verdugo Road, in Glassel Park , South-East of Glendale, which was thereafter named The Holy Trinity Romanian Orthodox Church. Until 1997 the Society was headquartered in the offices adjacent to the church.
Ever since its first years of existence, the Society participated to the foundation of the Romanian Chamber of The University of Pittsburgh and the erection of the Avram Iancu (Romanian revolutionary) monument in New York City. During the Second World War, Viitorul Roman joined other Romanian societies in sending in substantial funds for the families of war victims; the Sibiu (Romania) Red Cross received money, medicines and clothes for those fighting in the battlefields. In 1968, following the extensive floods in Romania, the Society sent over food, medicines, clothes and money to the families in the disaster areas. A similar effort, made jointly with the Holy Trinity Church and estimated at over $30,000, was made in 1977 after a 7.6 earthquake produced vast damages.
During the Cold War years, Viitorul Roman helped the political refugees held in Italy’s and Austria’s refugee camps. After 1989 financial help was delivered to families struck by the casualties of the revolution which toppled the communist regime. Visiting members in Romania’s orphanages and asylums brought over vitamins, syringes, diapers, medicines and money. One container, valued at $28,000, was sent in May, 1999, with the participation of the “Hearts for Romania” Foundation to five orphanages in Craiova.
Throughout the years Viitorul Roman awarded several scholarships to exceptional Romanian students in the Los Angeles area. In 1999, EDSA Corporation, a top leader in computer software, donated world class software of one million dollars list price to Viitorul Roman, which, in turn, distributed it to twelve universities in Romania. The award, which took place in Bucharest at the Romanian Cultural Foundation, was attended by members of the American Embassy, Congressmen, Academia, artists and mass-media. The society was the host of the National Convention of the Union and League of the Romanian Societies of America and of the second conference of the Romanian American Business Network in August-September 2000.
In the past 40 years Viitorul Roman excelled in organizing cultural activities in the Los Angeles area: dozens of renowned artists from Romania, politicians, public figures and members of the Romanian royal family, including King Michael, Queen Anne, Princesses Irina and Sofia were present at the Society’s events.
In 2000 the Society started the Viitorul Roman Cinematheque program, presenting film festivals with the extraordinary participation from Europe of famous Romanian producers and directors, such as Dinu Cocea, Mircea Muresan or Mihai Iacob.
The Society participated with more than 100 volunteers and organized three booths of Romanian culture, tourism and food at the Festival and Parade of Nations, in February, 2000, celebrating the 150th anniversary of the founding of the Los Angeles County, having Nadia Comaneci as guest of honor. Several theatrical performances were brought in from Romania by the Society, including The Next Door Neighbor, with Adela Marculescu and Damian Crasmaru and the World Premiere of The Kiss, with Olga Tudorache, George Motoi and Carmen Tanase.
Viitorul Roman Society aggressively pursued the ascension of Romania in NATO, gathering thousands of signatures on petitions to US Congress, both in 1997 and in 2001. President Cristian Calugarita was the co-author of the Declaration of the Ten Aspiring Countries to NATO, presented in person to the US Congressmen in Washington, D.C., in March, 2002. Romania was admitted in NATO in 2004.
His Excellency Sorin Ducaru, the then-Ambassador of Romania to US stated, at the 80th Anniversary of our Society that „Viitorul Roman Society is the face of the Romanian diaspora”.
Viitorul Roman Society is committed to continuously perpetuate the Romanian culture in Southern California.